Amagire

totu s-a schimbat. iubirea in joc, jocu in uitare, uitarea in inevitabil, si inevitabilu in viata noastra.

Noi ne-am nascut in sec 21, cel mai evoluat secol dupa cum se spune, da.. evoluat cand nimic nu e facut cu suflet cand am ajuns doar masinarii.
"Imi lua 2 luni sa cuceresc o fata.Ma gandeam la motive la care sa o pot atinge.Voi acum in 20 de minute o cuceriti."(profu de teatru).
Asta e adevaru.. cedam prea usor si am uitat sau cel putin n-am trait sentimentul pur al iubirii asa cum l-au trait parintii sau cei mai batrani.

Cat de frumos ar putea fi sa ai emotia aia, si deabia dupa 1 saptamana sa te ia de mana, sau dupa cateva zile si ai curaju sal privesti in ochii, sa-ti aduca un trandafir si sa-ti atinga buzele cel mai tarziu.. cand e adevarata pasiune, nu dupa 2 minute ii dai numarul de telefon, dupa alte 3 minute te-a sarutat, si acel trandafir sa nu existe. Pasiunea acum nici nu exista, sentimentu e deja prea obijnuit si mecanic.. Nu mai e intrebarea aia "ce e cu mine? de ce ma simt asa de atras de ea/el?"si intr-un final sa descoperim ca suntem indragostiti.

Observam cu cat de mare usurinta zic oamenii un"Te iubesc" sau cat de usor ating o fata? asta e proba clara a unei schimbari si a mecanismului la care ne-am adaptat. As fi vrut sa ma intorc in trecut si sa simt acele suspine si clipe nemaintalnite de dragoste pura si clara.

doar dulcea amagire a trecutului.