am intrat in camera, am vrut sa ma duc spre geam sa-l deschid pentru ca ma izbise un miros pe care nu-l suportam. am inchis am vazut cum fiecare bucatica din tine era jos, cum fiecare culoare de pe covor iti reflecta personalitatea. nu te-am mai vazut niciodata asa, nu vroiam ca mana ta sa mi-o inghete si pe a mea, vroiam sa o simt calda in paru meu aproape de ureche, defapt pt asta si venisem. puteam atunci sa profit si sa caut prin lucrurile tale, sa gasesc ceea ce cu mult timp in urma cautasem dar nu aveam cum sa gasesc, sa vad daca chiar ai facut tot ce-mi spuneai si planuiai la telefon, sa iau tot ce ti-am daruit cu sau fara dragoste.. dar nu am facut.. am preferat sa ma asez langa, sa-mi caut cele mai sincere cuvinte si sa ti le zic chiar si in ultimu moment, sa-ti incalzesc corpu cu lacrmile mele si sa le simti ca sunt pentru tine, dar nu am cum.
Pe o parte alba am vazut cel mai viu rosu, mii de luminite parca rasareau de acolo.. era inima ta, care inca batea cand si-a dat seama ca sunt langa ea si care isi pierdea din culoare odata ce te ridicai si tu de langa mine, tanjea dupa un te iubesc,ultima dorinta, tanjea dupa inima mea pt a vi fericite impreuna , dar s-a stins si ai luat-o cu tine, nici pe ea nu mi-ai lasat-o,ai luat tot!
deja erai in alta lume, nu am cum sa te mai aduc inapoi si sa vezi pentru ce venisem.. dar mie nu-mi vine sa cred cum acum cateva momente iti auzeam vocea la telefon si ca de acum in colo timbrul vocii tale s-a pierdut si nu mai exista o adoua persoana in lume asa.Defapt camera aia e inima mea, corpul tau e bucatele nu in alta parte ci in ea. m-ai uimit, dar nu-i nimic covorul se va curata.
2 comments:
:| asa geniala ce e?:O
ironie de final:))). ha ha. imi place.
Post a Comment